Care este "duhul" Oastei?

[Gabriel]

Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume. În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu. Şi orice duh, care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar în lume. (1 Ioan 4, 1-3)

Iar după ce a ieşit din corabie, îndată L-a întâmpinat, din morminte, un om cu duh necurat, care îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanţuri (Marcu 5, 2-3)

Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă. (Matei 10, 1)

Şi se aduna şi mulţimea din cetăţile dimprejurul Ierusalimului, aducând bolnavi şi bântuiţi de duhuri necurate, şi toţi se vindecau. (Fapte 5, 16)

Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh. (Efeseni 6, 12)

Căci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii şi al dragostei şi al înţelepciunii. (2 Timotei 1, 7)

Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe, ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. (1 Petru 3, 3-4)

Pentru ca îndreptarea din Lege să se împlinească în noi, care nu umblăm după trup, ci după duh. Căci cei ce sunt după trup cugetă cele ale trupului, iar cei ce sunt după Duh, cele ale Duhului. Căci dorinţa cărnii este moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace (...) Dar voi nu sunteţi în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. (Romani 8, 4-6 si 9)

Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un duh cu El. (1 Corinteni 6, 17)
---------------
În completarea celor spuse foarte frumos de fr. Matei Vasilică, cu ajutorul Concordanţei biblice şi a www.bibliaortodoxa.ro , am făcut acest şirag de mărgele biblice care sper să vă folosească.

[avaelias]

Daca in unele publicatii apar anumite inadvertente ce par a se bate cap in cap se datoreaza faptului ca intre manuscrisele Fr Traian si tipariturile aparute in anii recenti de libertate au avut loc niste cosmetizari,pentru a nu deranja anumite sensibilitati din contextul actual in care se desfasoara activitatea Oastei Domnului.
Am cautat trimiterea catre adresa site-ului oficial in care este citata o afirmatie citata de Fr PETRU Giurgi si nu am mai gasit-o,astfel ca pot spune ca sunt putin in afara subiectului,dar vreau sa spun ca este nedrept ca un frate ca fr. Giurgi sa poata fi suspectat de fals,fiindca din cate cunosc el a avut acces direct la manuscrisele Fr. Traian,intr-o vreme in care doar cateva suflete devotate Lucrarii si Fr. Traian stiau unde se afla "biblioteca secreta "a Oastei.
Dar nu numai la aceasta vreau sa ma refer,ci si la "Duhul cel Dantai al Oastei" fie ca s-a scris undeva "mot a mot" fie ca este o intelegere care s-a sedimentat in timp in mintea fratilor cert este faptul ca a existat acel Duh specific Oastei ca una din multiplele lucrari ale Duhului Sfant,altfel ar fi fost cu neputinta sa apara Oastea.Iar cand se spune de catre Par. Iosif ca Oastea Domnului nu a adus nici-o noutate,aceasta se refera la faptul, ca nu a adus nimic nou in ce privesc Dogmele si interpretarea lor, fiindca Oastea se foloseste de tezaurul de invatatura si credinta al Bisericii.
De aceea a afirma astazi dupa atatea lupte si primejdii ca Oastea NU a adus nimic nou inseamna o minimalizare grava a activitatii Oastei si a Lucrarii de trezire pe care a facut-o Par. Iosif Trifa in Biserica si poporul nostru.La vremea sa Par. Iosif din modestie afirma ca Oastea nu a adus nimic nou,fiindca chiar si asa a fost acuzat de mandrie - dar sa mai fi sustinut sus si tare ca el vine vezi Doamne cu o mare NOUTATE?
Insa acum,la 86 de ani de lupta si Lucrare Sfanta dovedita in inchisori,prigoane si marginalizari,noi cei de astazi trebuie sa afirmam cu fermitate smerita NOUTATEA VIETII DUHOVNICESTI adusa de Oastea DOMNULUI.
Cand vorbim de Duhul Dantai al Oastei,trebuie sa luam afirmatiile inaintasilor nostri ca baza a certitudinilor noastre,dar trebuie sa ne gandim in mod deosebit la trairile specifice Oastei atat personale , -nefacand din acesta un argument,fiindca putem fi acuzati de subiectivism sau mai grav de paranoia -cat si cele de partasie frateasca fapt ce nu poate fi contrazis,cum ca numai cel care L-a intalnit pe Domnul Iisus si a simtit adierea Duhului Sfant ,cazand prabusit la Crucea Golgotei,numai acela poate sa inteleaga ca exista un Duh Dantai al Oastei.
Noi avem datoria sa ne rugam sa primi acest duh dantai al Oastei sa-L pastram facanduL cunoscut celor ce vin dupa noi.
In interventiile viitoare voi incerca ,luminat de acest Duh sa surprin cateva caracteristici ale Duhului cel Dantai al OASTEI.

[Matei Vasilică]

În Crezul Ortodox se spune aşa:

http://www.oasteadomnuluiortodox.ro/forum/viewtopic.php?t=20

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Carele de la Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Carele a grăit prin prooroci.

Dacă Oastea Domnului a avut şi mai are încă pretenţia că a fost şi este călăuzită de un alt duh decât Cel la care se referă Crezul Ortodox,atunci situaţia este deosebit de gravă.
De fapt aşa se explică şi faptul că mulţi aşa zişi ostaşi nici măcar nu mai participă la Sfânta Liturghie în timp ce de la adunările oastei nu lipsesc niciodată.
Iar eu mă refer aici la o majoritate de sute de oameni,şi nicidecum la o minoritate.Aceasta este consecinţa înrădăcinării ideii că Oastei Domnului i s-ar fi alocat un "Duh" special.
_________________
Slăvit să fie Domnul!

[avaelias]

DESPRE "DUHUL DANTAI AL OASTEI"

Nu stiu cum s-a putut intelege,ca prin aceasta expresie s-a vrut sa se spuna ca este vorba de un "alt duh" decat DUHUL SFANT dat Bisericii la Cinzecime,ci ca este vorba mai degraba despre perceptia noastra,despre felul in care noi ne raportam fata de Duh fie ca Intelegem Duhul Bisericii sau Duhul Dantai al Oastei. In cazul nostru,nu este vorba de duhuri diferite ci de oameni diferiti conf. Ev. Semanatorului in care Cuvantul(Samanta) este aceeasi doar ca pamantul este de calitati diferite.
Duhul Sfant ramane acelasi in toate timpurile,fiindca este Vesnic si Neschimbator,El este Cel care ne duce la Hristos conf. Inv. Cred. Ort. pag.116-intreb. 235; "Cel ce sadeste in noi Viata,nascandu-ne din nou,facandu-ne vii,este Duhul de viata facator;Hristos este "Lumina"(Ioan8,12)dar Cel ce ne lumineaza pe noi,adica face in ochii nostri sufletesti lumina,ca sa vedem pe Hristos,soarele dreptatii,este Sfantul Duh.Caci dupa cum ochii trupului,daca sunt orbi,nu pot vedea lumina dinafara si nu se pot uni cu ea,tot asa nici sufletul,daca n-are in sine pe Duhul ca Lumina,nu poate vedea pe Hristos ca Dumnezeu si nu se poate uni cu El."De aceea noi trbuie sa ne gandim unde este acest Duh Sfant?in care categorie de oameni? si de ce toti cei ce suntem de aceeasi credinta ortodoxa nu-L avem pe Hristos?
Nu cumva Sf. Duh este numai in "unii" si in "altii" nu ?
Sf. Ap. Pavel pune fata in fata aceste doua categorii; Ef.4,17-31 indemnandu-ne sa ne inoim in duhul mintii noastre si sa va imbracati in omul cel nou,facut dupa chipul lui Dumnezeu,de o neprihanire si sfintenie pe care ne-o da adevarul.Iar in Tes.1,cap.5,19 prin expresia "nu stingeti Duhul" nu se intelege ca Duhul poate fi stins caci El este Viu si Vesnic,ci doar ca aceasta este perceptia noastra,atunci cand nu mai avem inima deschisa spre Duhul Sfant care sa patrunda in inima noastra.
De aceea multi dintre frati vorbesc ca nu se mai simte si traieste acel Duh Dantai al Oastei.
Oastea Domnului inca de la inceput a propovaduit "Evanghelia nu numai cu vorbe ci cu putere,cu Duhul Sfant si cu o mare indrasneala" 1 Tes. 1,5,de aceea astazi cand bate un vant puternic de obedienta exagerata si se simte un miros de "tamaie oficiala" intocmai cum dorea Mitrop. Balan se pune tot mai des intrebarea?Mai sufla prin Oaste Vantul Cel Ceresc cel Dantai al Oastei,Cel ce aducea lacrimile de pocainta,schimbarea vietii si roadele Duhului- sau a ramas doar o mica adiere ce nu ne mai misca nici decum?
Nu se pune deloc problema de vre-un altfel de Duh diferit de cel al Bisericii fiindca: " nimeni nu poate zice: "Iisus este Domnul" decat prin Duhul Sfant" 1 Cor. 12,3
Fr. Traian Dorz in Ist. unei Jertfe vol. IV pag. 210 vorbeste despre niste caracteristici ale Duhului Dantai al Oastei :
-voluntariat sfant
- legamant ceresc
-spirit de jertfa
- fapt care face ca Duhul si exemplul viu al lui Hristos si al primilor crestini sa fie activ in viata noastra,fara formalism si fara schema.
Oastea Domnului este cu adevarat o lucrare Unica si Cereasca care doreste si se lupta sa faca parte din : "Imparatia lui Dumnezeu care nu este mancare si bautura,ci neprihanire,pace si bucurie in Duhul Sfant.Cine slujeste lui Hristos in felul acesta, este placut lui Dumnezeu si cinstit de oameni" Rom. 14,17-18
Stim bine ca chiar momentul trezirii la o noua viata a Par. Iosif Trifa a fost determinat de starea jalnica si decazuta din punct de vedere moral in care crestinii nostri vad viata doar ca mancare si bautura si ca de la inceput Oastea Domnului a luptat impotriva patimilor si viciilor de tot felul,betia,fumatul,sudalma,ca apoi grauntele de mustar a devenit un copac mare... Ca intr-adevar dezideratul oricarui ostas al Domnului este neprihanirea,pacea si bucuria in Duhul Sfant,numai ca desi ostasii se straduiesc si reusesc de cele mai multe ori in viata de toate zilele se intampla ca nu sunt cinstiti cum se cuvine de oameni,chiar daca dovada vietii demonstreaza ca sunt placuti lui Dumnezeu.Rom.14,18
Tot ceea ce a marturisit prin istoria sa Oastea Domnului,in suferinte inchisoare,prigoane si marginalizari;prin roadele aduse de sufletele intoarse la Hristos,prin creatiile sale exclusiv duhovnicesti,nu fac altceva decat sa marturiseasca ca aceasta Lucrare este una dintre lucrarile Duhului Sfant conf.Inv. Cred.Ort.pag.117 intrb. 236 "Unde se vorbeste deDuhul, e vorba de lucrarea Duhului.Dar intrucat unde e lucrarea e si cel ce lucreaza,se poate spune ca Duhul insusi e in noi si lucreaza in noi,fara ca lucrarea insasi sa fie persoana lui."
Si 1 Cor.12,4-6;"Sunt felurite daruri,dar este acelasi Duh;sunt felurite slujbe,dar este acelasi Dumnezeu,care lucreaza totul in toti."
In acest sens Duhul si lucrarea sunt una si chiar Teologia nu explica suficient de clar daca este vre-o separatie intre Duh, lucrare,Dar sau Har,conf. Teologiei Dogmatice pag. 236;"Dar ce este un Dar al Duhului?Se numeste Dar,fiindca este impartasit de Duhul in dar adica gratuit. Un dar este o insusire mai remarcabila pe care Duhul o da unui membru al Bisericii.Se numeste insa astfel,deoarece aceasta insusire e daruita de Duhul Sfant nu numai pentru primitor,ci pentru ca este destinata sa slujeasca altora" s.m.m.d.Ma intreb cata orbire poate fi in lumea teologica de nu vede multimea de daruri date de Duhul prin Oastea Domnului si de ce mai sunt acuzati ostasii de un activism exagerat cand tocmai acesta este scopul darurilor primite,de a sluji si altora ?In fapt fie ca este vorba de un membru al Bisericii si cu atat mai mult de o asociatie a membrilor Bisericii,darurile primite de unul sau mai multi membri sunt cu adevarat speciale si au o destinatie speciala.
In concluzie nu este cu nimic gresit sa vorbesti despre Duhul Dantai al Oastei ca Dar Special de la Dumnezeu dar cu nimic contrar Duhului ce lucreaza in Biserica,dar nu in toti cei ce-si zic singuri ca sunt membri ai Bisericii,ci numai cei ce sunt recunoscuti de Duhul Domnului'
Astazi cand vedem in jurul nostru laxitatea generala si decaderea confratilor nostri de cristelnita,fara nici-un ideal duhovnicesc,este nevoie mai mult ca oricand sa cerem de la Dumnezeu,Duhul inaintasilor si parintilor nostri care ne-au nascut la o viata noua.

SLAVIT SA FIE DOMNUL!

[Matei Vasilică]

Frate "avaelias" ,

Nu am absolut nici o disponibilitate de a intra în polemici cu frăţia voastră.

Tot ce vă rog este să acceptaţi să-I lăsăm Celei de-a treia Persoane a Dumnezeirii denumirea de "Duh Sfânt" ,şi este suficient.
Numindu-L "Duhul Oastei" sau "Duhul cel dintâi al Oastei" sau mai ştiu eu cum,nu facem altceva decât complicăm lucrurile,iar eu nu stau acuma să vă spun cum şi de ce le complicăm.
Dumnezeu este de o singură Fiinţă dar întreit în Persoane,adică Tatăl,Fiul şi Sfântul Duh.
Dacă tot vorbim despre "Duhul Oastei",de ce să nu vorbim şi despre "Tatăl Oastei" sau despre "Fiul Oastei" sau despre "Iisus-ul Oastei" sau despre "Hristosul Oastei"...şi uite-aşa să-i alocăm Oastei un Dumnezeu care să fie al Oastei şi pe care să-l numim "Dumnezeul Oastei".
Haideţi s-o lăsăm mai moale cu aceste denumiri gratuite că nu folosesc la nimic.
Însuşi Părintele Iosif Trifa a spus că Oastea Domnului este un copil al Bisericii celei Ortodoxe.Dacă Oastea este un copil,atunci cum ar putea avea pretenţia că ar fi condusă de un Duh mai puternic decât Duhul Mamei,adică al Bisericii ?
Noi cei de la Oastea Domnului ar trebui să ne întipărim bine în minte un mare adevăr şi anume:
Întâi a fost Biserica şi apoi Oastea Domnului.
Nu Oastea Domnului l-a dat pe Părintele Iosif Trifa,ci Biserica.
_________________
Slăvit să fie Domnul!

[avaelias]

Nu de dragul polemicii am scris cele de mai sus ci pentru a sesiza pericolul aplatizarii si contopirii Oastei in masa amorfa a ortodoxiei cu "o" caci tot mai des se doreste pe linie oficiala sa nu se mai scoata in evidenta specificul Oastei, ci doar "ortodoxia" Oastei ca si cum careva dintre ostasi a dorit vre-odata sa faca parte la nivel de cult din te miri ce alta denominatiune crestina.
Deci atentie mare la cei care se feresc de a se numi ostasi si vor sa scoata in evidenta doar numele de ortodocsi.
Iar cu polemica...DIXIT.